Cât plătim pentru ineficiența unor funcționari de stat. 216 de milioane de lei pentru întârzierea lucrărilor la penitenciarul Berceni
40 de secunde în urmă
Ineficiența unor funcționari de stat, precum și a șefilor de instituții în care lucrează aceștia, duce la pagube financiare pe care le plătesc, în final, cetățenii României, iar un exemplu recent este cel care se referă la penitenciarul Berceni.
În ședința din 12 aprilie 2023, Executivul a aprobat mai multe documente, unul dintre ele fiind o „HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru reaprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii P47 Berceni – Penitenciar 1000 de locuri cu regim de maximă siguranţă şi închis -Penitenciarul Ploieşti – judeţul Prahova”. Un comunicat al Guvernului României precizează următoarele: „Prin actul normativ se reaprobă indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții, prevăzuți în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 331/2021 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiții P47 Berceni – Penitenciar 1000 de locuri cu regim de maximă siguranță și închis – Penitenciarul Ploiești – județul Prahova”.
Potrivit comunicatului Executivului, prin Hotărârea de Guvern aprobată la 12 aprilie 2023, „indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții se modifică față de cei aprobați prin HG nr. 331/2021 la valoarea de 851,053 milioane lei, cu TVA inclus. Actualizarea indicatorilor tehnici a fost necesară ca urmare a creșterii costurilor de producție, a prețurilor materialelor de construcții, echipamente, utilități, combustibil în perioada 2019-2023, precum și a schimbărilor legislative cu impact în domeniul construcțiilor”. Guvernul precizează că durata rămasă de realizare a investiției este de 60 de luni, ceea ce ar însemna că obiectivul se va finaliza în anul 2028.
„Finanțarea obiectivului de investiții se face din fondurile alocate din împrumut de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Justiție, în limita sumelor aprobate anual cu această destinație, precum și din alte surse legal constituite”, precizează Guvernul României.
Trebuie menționat că Memorandumul prin care România împrumuta bani ca să își reabiliteze penitenciarele a fost semnat în anul 2019. Apoi, indicatorii economici au fost avizați la nivel de Studiu de Fezabilitate prin avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 29 din 10.08.2020. Acești indicatori au fost aprobați prin Hotărârea Guvernului nr. 331/2021. În HG 331/2021, valoarea totală a investiției era de 635.000 mii lei cu TVA inclus. În martie 2022 s-a semnat „Contractul de proiectare și asistență tehnică”.
În toată această perioadă, dintre anii 2019 și 2023, au crescut prețurile materialelor și, de asemenea, a crescut și salariul minim în România.
„Astfel având în vedere creșterea valorii și implicit modificarea indicatorilor aprobați prin HG 331/2021, Administrația Națională a Penitenciarelor a procedat la reavizarea documentației tehnico-economice aferente obiectivului de investiții în Consiliul Tehnico Economic, fiind emis avizul nr. 2 din 08.02.2023, noua valoare a obiectivul de investii rezultată în urma reevaluării valorice a investiției fiind de 851.053 mii lei cu TVA inclus”, indică Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din aprilie 2023.
Prin scădere, rezultă că, din 2021 până în 2023, valoarea lucrărilor necesare a crescut cu 216.053 mii lei, deci cu circa 216 milioane de lei. Nu este limpede de ce întregul proiect a fost tergiversat din anul 2019 (când nu era pandemie) până în anul 2021, apoi până în 2023. Dar acești 216 milioane de lei ajung să fie plătiți, în final, de cetățenii României.
Nu este de neglijat nici faptul că România amână termenul de îndeplinire a obligațiilor pe care și le-a asumat. Una dintre aceste obligații este reducerea supraaglomerării din închisori, prin construirea de penitenciare noi. În anul 2020, Ministerul Justiției estima că noul penitenciar din județul Prahova va fi gata în cinci ani, adică până în anul 2025. Acum, Guvernul spune că termenul este anul 2028.
Urmărește România Liberă pe
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Dan Diaconescu scapă de arestul la domiciliu și va fi cercetat sub control judiciar, după ce judecătorii de la Tribunalul Constanța au admis contestația…
Administratorul unei societăţi comerciale a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie într-un dosar în care este acuzat că ar fi dat mită unui…
Conferința privind securitatea Mării Negre, organizată în comun de România și Ucraina, se desfășoară la București în ziua de 13 aprilie 2023. Conferința de la…